Din cuvinte și
crâmpeie de veșnicie
Mi-am creat tabloul
timpului trecut.
Cu dor, cu jale
mi-am luat rămas bun
De la un suflet
drag ce mi l-am pierdut..
Acolo-n zări, în
depărtare
Suferința, dorul se
vor regăsi negreșit,
Acolo, bunul meu
domn, te voi aștepta răbdătoare
și nu-i voi permite
timpului să te uit.
Îmi voi închide
ochii și-n veci te voi regăsi:
Același om blând ce
a cucerit inima mea rece,
Cu aceeași
mângâiere ușoară mă vei alina
Iar eu mă voi
pierde-n veșnicia timpului ce trece.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu