Timp curios

Timpul s-a oprit curios,

Mă privește insistent, revoltat

Căci mi-am pierdut sufletul

În afara secundelor de neuitat.

Am ascuns tăcerea și neliniștea

În spatele ochilor strălucitori

Și-n pași de dans m-am îndepărtat

Spre neant, din dorința de a mă fi uitat.

Am căzut, am alunecat în visare

Cu gândul departe, cu trupul obosit

Și-am crezut și încă văd în mine

Un abis, o teamă de nedescris.

Trec minute, zile, timpul se joacă

Eu zâmbesc, uit, ațipesc.

Mă lasă amintirile să cutreier secole,

Doritoare să mă regăsesc.

Pe aripi de poveste mă poartă

Clipele singuratice, timpul curios,

Mă adorm alene visele copilărești

De dorul, de dragul unui trecut frumos.

Deschid ochii, timpul încă mă privește

Binevoitor să vadă o nouă poveste, un alt final

Căci zbuciumul și dorința de a mă regăsi

Sunt apăsătoare, mânate de-un alean

Purtate-adânc în conștiință,

Urmărite-n cel mai curios mod

De timpul deja trecut în neființă.